Craciunul este o sarbatoare cu o semnificatie aparte pentru toti romanii. Din punctul de vedere al obiceiurilor pastrate cu sfintenie din mos-stramosi, praznicul Nasterii Domnului aduce bucurie in suflet in casele tuturor roamanilor, dar si speranta unui an mai bun. In afara de portul popular si obiceiul colindatului, o serie de alte traditii de Craciun, mostenite de la strabunii nostri geto-daci sunt si acum tinute in fiecare an in prag de mare sarbatoare.
Ziua de 25 decembrie este marcata de fiecare, in traditia populara romaneasca din toate colturile tariii asa cum se cuvine. Obiceiul colindatului s-a bazat intotdeauna asociat cu un mos batran si darnic, care le vede pe toate si aduce daruri alese. Merele, nucile si colacii, simbolizand ospitalitatea romaneaca, renumita la intreg international, au fost, timp de mai multe decenii, impartite copiilor care cutreierau ulitele in prag de sarbatoatoare si mergeau pe la casele oamenilor pentru a vesti ajunul sarbatorii Nasterii Domnului.
Datina colindatului este de sorginte dacica, obarsia sa fiind chiar in vatra vechilor Daci, cum cum marturisesc cercetarile istorice si teologice. Desi, din punct de vedere al studiilor actuale, nu se poate indica cu precizie o data a aparitiei si impamantenirii acestui obicei, se poate remarca, totusi, din continutul poetico-literar al cantecelor de Craciun, ca acestea au izvorat inca dinaintea formarii poporului roman.
Istoria arata ca primele urme de colindat dateaza inca de la inceputurile erei crestine. In secolul I dHr, Sfantul Apostol Andrei, cel dintai chemat, a inceput propovazuirii cuvantului Evangheliei in spatiul Moesiei Inferior. Se pare ca tot atunci a fost si inceputul acestui obicei foarte frumos, raspandit si la alte popoare din lume.
In privinta colindatului, in fiecare regiune a tarii s-au pastrat traditii de Craciun specifice zonei. Astfel, in Ardeal, cetele de copii cutreiera satele transilvanene in lung si-n lat, in seara de 23 spre 24 decembrie pana dupa miezul noptii si, in unele locuri, chiar pana dimineata.
Cu siguranta, "leaganul"colindelor si al traditiilor se Craciun se afla bine ascuns in Maramures. De departe zona cu cele mai frumoase colinde si spectaculoase obieceiuri, Maramuresul este locul in care satenii, cu o zi inainte de Craciun, pun intr-o galeata cu apa o potcoava. Potrivit traditiei, gospodarul este primul care va gusta din ea. Apoi o va da vitelor, pentru a demonstra ca aceasta sunt mai puternice decat fierul.
De cealalta parte a muntilor, in Bucovina, vom regasi un veritabil festin culinar si o "salba" autentica de colinde. Dintre toate zonele tarii, Bucovina pare a fi arealul unde au ramas nestirbite toate obiceiurile, fara nicio abaterii. Aici este locul unde satenii isi restituie lucrurile imprumutate in decursul anului. In Ajun, exista si traditia ca femeile sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom, pentru a spori in rodul pe care acestia il dau.
Exista si un adevarat ritual in ceea ce priveste colindatul. Acesta este pregatit cu mare minutiozitate, dupa reguli foarte stricte. Tinerii se intrunesc din timp, in grupuri de 6 persoane, pentru formarea viitoarelor cete de colindatori. Tot din dimineata zilei de 24 decembrie se pregatesc bugatele pentru "masa de ajun". Se pregatesc doua feluri de mancare de post si cateva mancaruri de peste.
Odata cu lasatul intunericului, pe drum pornesc cetele de colindatori, care strabat cu voiosie ulitele satului vestind sarbatoarea Nasterii Domnului. Tinerii sunt imbracati in costume populare de iarna, cu sumane sau cojoace si caciuli impodobite cu mirt si muscate. Capetenia cetei are caciula impodobita cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.
Din suita de traditii de Craciun nu poate lipsi impodobirea bradului. Anual, milioanele de familii din Romania se bucura de prospetimea si parfumul fermecator al crengilor verzi de brad. Cunoscut in spatiul carpato-dunareano-pontic inca dinainte de era crestina, bradul este arborele simbol pentru obiceiurile romanesti. In zilele noastre, bradul este asociat cu cele mai importante evenimente din viata omului (botezul, casatoria, inmormantarea) si cu cele mai insemnate traditii de Craciun. In credinta populara romaneasca, bradul este purtator de noroc, prosperitate, fertilitate si aducator de viata lunga. Sub el, copiii primesc cadourile oferite cu drag de catre Mos Craciun.
Sa pastram, deci, cu sfintenie, datinele de sarbatori si traditii de Craciun mostenite de la strabunii noastrii.