Pe data de 6 decembrie a fiecarui an, credinciosii crestin ortodocsi praznuiesc Botezul Domnului, denumita si Epifanie sau "Dumnezeiasca Aratare". In aceasta zi de mare pranzic, sarbatorim botezul Mantuitorului Nostru IIsus Hristos de catre Ioan Botezatorul in raul Iordan, Antemergatorul. In acelasi chip, serbam si intreita aratare a Sfintei Treimi. Potrivit Sfintei Scripturi, acesta a fost prilejul cu care Fiul Domnului, in varsta de 30 de ani, "s-a facut cunoscut oamenilor". Aceasta varsta este, potrivit traditiei evreiesti, una a deplinei maturitati, o varsta la care opiniile persoanei respective aveau o puternica valoare. O zi mai tarziu, pe data de 7 ianuarie, celebram pe cel care l-a botezat pe IIsus, Ioan Botezatorul, inaintemergatorul si propovaduitorul Fiului Domnului. In aceste zile de mare sarbatoare, in cultura religioasa si populara romaneasca s-au implementat o serie de traditii, unele similare mai multor zone, altele specifice unui areal clar definit.
Sfanta Scritura ne invata ca Mantuitorul Iisus Hristos nu s-a botezat pentru iertarea pacatelor sale, El fiind fara de pacat, ci pentru "sfintirea creatiei". Potrivit Evangheliei dupa Luca,la capitolul 3, evanghelistul marturiseste ca "Iisus a venit la Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca avea nevoie de curatire de pacate, caci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinti creatia. Ca Mantuitorul nu a venit sa primeasca iertare de pacate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezul lui Ioan il ajuta pe om sa constientizeze starea pacatoasa, insa, nu oferea iertarea". Dupa caderea sa in pacat, omul il pierduse pe Duhul Sfant, dupa cum nota Sfantul Chiril al Alexandiei. De aceea, acest moment consfinteste "redeschiderea izvorelor harului".
Una dintre marile traditii de Boboteaza este evident sfintirea apei. Cunoscuta si sub denumirea de "aghaasma mare", apa sfintita in ziua de Boboteaza se consuma in fiecare dimineata pe nemancate, avand puteri tamaduitoare. Se poate lua timp de 7 zile, pana la Odovania Bobotezei, dupa care se pastreaza in loc special, pana anul urmator. Se poate lua si la recomandare duhovnicului, cand, din motive binecuvantate, impartasirea credinciosului nu este posibila. Se ia si cazul suferirii de o boala grava.
Sursa: Crestin Ortodox
Sfintirea apei de catre preot este cea mai cunoscuta si insemnata dintre acele traditii de Boboteaza pastrate cu sfintenie in Romania, Grecia si alte colturi ale lumii ortodoxe. Pregatirea pentru acest moment este realizata din timp in randul fiecarei comunitati. Cordonata de catre preotul paroh al satului sau al parohiei locului, sfintirea apei se face, de obicei, intr-un loc mai larg, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare sau in curtea bisericii.
Puterea miraculoasa a aghesmei mari are proprietatea de a alunga descantecele, alcoolismul si de a trata crizele nervoase. Prin stropirea casei cu apa sfintita, spiritele rele vor fi alungate.
In unele zone exista obiceiul sa se taie la rau o cruce din gheata. Ceremonialul religios are loc in jur sau sau in jurul crucii din lemn aflate in curtea Bisericii. Dupa terminarea sfintirii apei, credinciosii merg acasa, unde sfintesc cu agheasma grajdul, animalele din grad, livada, casa si interiorul acesteia.
In unele zone din sudul si estul tarii, la Constanta, Galati, preotul sfinteste apa aruncand in ea o cruce sau trei cruci, acestea trebuind inapoiate. Obiceiul face ca, pentru prinderea crucii s se inscrie mai multi temerari curajosi, care sa treaca peste vicisitudinile iernii si sa o aduca la mal. Se spune ca barbatul care reuseste sa prinda crucea va fi harazit norocului pe tot parcursul anului.
Sursa: Gandul.info
In unele zone ale tarii, inca se mai pastreaza un obicei denumit Iordanela. Potrivit acestei traditii, oamenii se duc la fantani si isi toarna apa pe cap, cu speranta de a fi ferici de boli tot anul.
In alte zone ale tarii se crede ca Boboteaza este ziua in care fetele necasatorite isi pot descoperi ursitul. Mai precis, daca isi vor lega pe degetul inelar un fir rosu de matase si pun sub perna o crenguta de busuioc, il pot afla pe cel care le va fi alaturi restul vietii.
Certurile sunt interzise, nu se da nimic cu imprumut si nici nu se spala rufe, intrucat se considera ca apele sunt sfintite. In ajunul Bobotezei se tine post, iar cine se invredniceste, poate tine chiar post negru.
Ziua de 7 decembrie este dedicata Sfantului Ioan Botezatorul, inaintemergatorul Domnului. Sfantul Ioan este considerat, in traditia populara, drept porotectorul copiilor. De asemenea, in ziua praznuirii Sfantului Ioan, toata lumea trebuie sa fie vesel, altfel risca sa ramana trist pe tot parcursul anului.
In aceasta zi, o credinta veche ne spune ca trebuie sa ne stropim cu agheasma pe fata. In acest fel, vom evita pericolul molipsirii cu boli grave tot anul.
Dintre acele traditii de Sfantul Ioan o regasim si pe aceea potrivit careia din aceasta frigul patrunzator al iernii incepe sa se domoleasca. Dupa gerul Bobotezei, se spune ca vremea incepe sa se mai incalzeasca.
