Ciclurile de somn, sau "sleep cycle", cum spune englezul, constituie un subiect mai putin dezbatut in lumea medicala din Romania, dar intens studiat pe continentul nord-american. Cercetatorii de la Harvard au definit somnul ca fiind acea stare fizica ce se caracterizeaza prin schimbari la nivelul activitatii creierului, a respiratiei, a batailor inimii, temperaturii corporale, precum si a altor functii psihologice. In functie de etapa de somn, functiile psihologice devin mai mult mai putin active si variate, dar cu implicatii asupra actiunii diverselor organe interne, a sistemului muscular si osos.
Unele etape de odihna sunt mai profunde, cu un somn adanc, cu o activitate corticala mai lenta si mai stabila, si altele mai usoare (asa-numitele stari de atipire), cu o activitate cerebrala mai intensa.
Pentru toti, dar si pentru medici si alte persoane care se ocupa de studiile in domeniu, motivele pentru care noi visam, precum si toate consecintele acestor vise raman, in continuare, un mare mister, in pofida tuturor investigatiilor si studiilor realizate pana la acest moment.
Pentru a rezuma, pe scurt, definitia oferita de medici si de cei ce se ocupa de studiu sau, somnul este o perioada de activitate interna si cerebrala redusa ca intensitate, asociata cu o pozitie specifica, in care oamenii stau culcati intr-un pat si tin ochii inchisi. Dar nu sunt suficiente doar aceste mentiuni, caci acesta presupune o scadere a raspunsului la stimulii externi si este o stare din care se poate reveni extreme de usor, comparative cu pierderea constiintei, hibernarea sau coma.
Sursa: en.wikipedia.org
De-a lungul timpului, oamenii de stiinta au observat faptul ca procesul de odihna pe timp de noapte are anumite faze si etape caracteristice, in care activitatea creierului si a organelor interne este mai profunda sau mai scazuta, fiind ca un veritabil circuit inchis, pe care l-au denumit, in traducere romaneasca “ciclul de somn”.
Acesta, sau sleep cycle, in termeni oficiali, este descris drept un pattern al unei activitati ritmice asociata cu o stare de veghe, in prima etapa, definite printr-o intensitate scazuta a activitatii neuro-chimice, urmata de o perioada de tranzitie de pana la cateva minute catre prima faza in care undele de la nivelul creierului sunt din ce in ce mai lente, iar miscarile lente ale ochilor incep sa conduca la atipirea subiectului. Aceasta etapa dureaza relative putin, de la 10 la 25 de minute, dupa care se face trecerea la etapa a doua, in care undele lente ale mecanismelor electro-chimice din creier se pot observa.
Dureaza cam intre 20 si 40 de minute, dupa care se trece la etapa a treia, a somnui adanc, in care, pe masura ce inregistreaza progrese, creierului ii va fi din ce in ce mai greu sa raspunda la stimuli externi si este, realminte, foarte dificil sa trezesti persoana respective din somn.
Conform articolulului “Fiziologia somnului si tipuri de somn”, in cadrul “sleep cycle”, ajunsi in acesta faza, in diferite stadia, pe timpul noptii, putem trece in stare de somn REM (rapid eye movement), care se manifesta prin miscari rapide si simultate ale ambilor ochi, care alterneaza cu fazele de somn rapid sub forma de cicluri. Durata lor incepe de la 70-100 de minute, iar urmatoarele sunt mai lungi, variind intre 90 si 120 de minute. Cu cat ne apropiem de dimineata, din punct de vedere fiziologic, se va trece automat la tipul de somn mai usor, REM, care sa favorizeze o trezire graduala si lenta.
Sursa: www.publicdomainpictures.net
Oamenii de stiinta cu au putut preciza, cu exactitate, proportia in care alterneaza aceste faze ale somnului, ceea ce se poate afirma, in momentul de fata, este ca somnul adanc (NON-REM) reprezinta cam 75-80% din timpul total de odihna.
In concluzie, sleep cycle se dovedeste a fi un pilon important in vederea asigurarii odihnei fiziologice necesare a individului, in vederea regenerarii capacitatilor sale cerebrale, energetice si ale corpului.
