Ziua de 1 martie a fiecarui an aduce cu sine o traditie veche din mosi - stramosi: martisorul. Denumit si "simbolul primaverii", acest obicei stravechi al poporului roman isi are originea in traditiile si practicile agrare.
Celebrarea sa are loc in prima zi a primaverii, tocmai pentru a ilustra mai bine batalia acerba care se da, in fiecare an, intre iarna si primavara.
Martisorul poate reprezenta o brosa, cu motive florale, un obiect, un animal sau o floare. Se pune in piept de catre toate doamnele si domnisoarele si este legat cu un snur de culoare alba si rosie.
Cele doua culori au o semnificatie aparte. Albul este simbolul puritatii, reprezinta iarna si zapada. Pe de alta parte, rosu este simbolul dragostei, al iubirii si al caldurii. Reprezinta soarele, care vine sa ne lumineze si sa ne incalzeasca,
La martisoarele confectionate hand made sau la brosele special create pentru 1 martie, predominanta culorii rosii semnifica triumful soarelui si al caldurii. O caldura care are menirea de a ne da energie, putere si care este responsabila pentru inceputul lucrarilor in agricultura.
Sursa: ro.wikipedia.org
Traditiile de 1 martie au o istorie indelungata si sunt unice in Europa. Specific poporului roman, acest vechi obicei isi are originea tocmai la stramosii nostri romani si daci. In aceasta perioada de debut a lucrarilor agricole, romanii il venerau, asa cum se cuvine, pe zeul Marte, ocrotitor al campului si al turmelor. Tot in aceasta perioada, dacii aduceau ofrande si inchinau aceasta sarbatoare zeului Marsyas Silen, considerat ocrotitorul pamantului si al vegetatie. Tot lui ii erau inchinate toate sarbatorile primaverii si ale florilor.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era simbolul vietii, deci al femeii; in schimb, culoarea alba, simbolul apelor si al norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima prim impletirea celor doua simboluri, unitatea acestora. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al martisorului.
In traditia populara, snurul era prin de un ban de aur sau de argint si purtat de copii la gat pentru a avea noroc. Fetele il poarta pret de 12 zile la gat. Apoi snurul este prins in par pana la inflorirea pomilor.
Sursa: Wikimedia Commons
Cel mai adesea fetele sunt cele care primesc flori si martisoare in prima zi a lui martie.
In unele regiuni ale Romaniei insa obiceiul presupune ca baietii sa primeasca martisorul. Astazi, insa acest obicei nu s-a mai pastrat si tot fetele sunt cele care asteapta flori si martisoare.
Pe langa banutul agatat de snur, astazi se mai prind si alte mici obiecte care simbolizeaza norocul cum ar fi o potcoava sau un cosar.
Incepand cu prima zi a lui martie, pana pe noua martie se sarbatoresc Babele Fiecare isi alege o zi din acest interval. Traditia spune ca asa cum e timpul in ziua respectiva asa va fi si omul respectiv tot anul. Babele se aleg incepand cu 1 martie si pana pe 8 martie.
Un infloritor simbol al inceputului sezonului cald, martisorul confera, in special domnisoarelor, un suflu nou. Trezirea la viata a naturii este impletita, armonios, cu schimbarea vestimentatiei si a accesoriilor.
Pe parcursul a catorva zile, martisorul le va fi acestora calauza, fie ca este primit de la colegii de serviciu sau apropiati.
