Mare sarbatoare pentru Biserica Ortodoxa Romana, Floriile reprezinta inceputul sarbatorilor pascale. Marele praznic ce se sarbatoreste cu o saptamana inainte de Paste aminteste de intrarea Mantuitorului Nostru Iisus Hristos in Ierusalim.
Sfanta Scriptura, in Vechiul Testament, aminteste de Domnul Iisus, care singur isi pregateste intrearea in orasul Ierusalim, pentru a fi recunoscut ca Mesia, dupa cum insasi Legea veche spunea.
Dupa savarsirea minunii invierii lui Lazar, Mantuitorul se indreapta spre Ierusalim. La intrare, El este aclamat de o sumedenie de credinciosi, fiind intampinat cu ramuri de maslin si de finic. Vazandu-l pe Cel numit Mesia, au inceput sa ii inchine osanale si laude, strigand intr-un cor: " Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Aceste cuvinte au o semnificatie aparte. Credinciosii, rostind aceste cuvinte, simteau, la acel moment, ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.
Sursa: Ziua Veche
Totusi, dupa cum vom vedea din Sfintele Evanghelii ce se citesc in saptamana patimilor, aceeasi oameni care l-au primit pe Iisus cu osanale, il vor trimite, mai apoi, la judecata in fata imparatului roman.
Floriile, ca mare praznic, se regasesc mentionate documentar pentru prima data in secolul al IV-lea. Mentiunile apartin Sfantului Epifanie. Acesta descrie modul in care oamenii celebrau marele praznic in primele veacuri ale crestinatatii.
Potrivit acestor surse documentare, Floriile mai sunt cunoscute si sub denumirea de "Duminica aspiratiilor" sau "candidatilor" la botez. Conform datinilor acelor vremuri, cei care urmau sa primeasca botezul si binecuvantarea din partea episcopului aveau datoria de a invata Crezul.
Sursa: banatulazi,ro
Floriile este ziua in care credintiosii ortodocsi merg la biserica pentru a sfinti si a lua acasa ramuri de salcie. Pe langa puterea sa tamaduitoare, salcia este un veritabil simbol al acestei minunate zile. Crengile de salcie sfintite sunt aduse acasa pentru a fi puse la usi, geamuri sau iconite. Potrivit traditiile, ramurile sunt responsabile de apararea case de boli sau de cataclisme naturale.
O alta traditie specifica saptamanii patimilor sunt deniile. Deniile sunt slujbe speciale, savarsite in saptamana premergatoare Sfintelor Pasti, prin care sunt evocate patimile, rastignirea si Invierea Mantuitorului. Prima zi in care se savarsesc deniile este chiar ziua de Florii.
Ziua de Florii este considerata ultima din cele 40 de zile din postul Pastelui. Este o zi in care credinciosii ortodocsi au dezlegare la peste, vin si untdelemn si sungura data cand Mantuitorul a oranduit sa fie aclamat ca imparat.
Totodata, Floriile marcheaza si ultima duminica de dinaintea Invierii Mantuitorului Iisus Hristos si este ziua premergatoare Saptamanii Patimilor, o saptamana speciala, cu post aspru.
Anul acesta, praznicul intrarii Mantuitorului Iisus este sarbatorit pe data de 9 aprilie, atat de catre crestinii ortodocsi, cat si de cei catolici. La o saptamana dupa acest moment, ortodocsii si catolicii praznuiesc Invierea.
In unele regiuni, crengile sfintite de salcie sunt folosite de oameni pentru a incinge mijlocul. Astfel, exista credinta ca acestea vor alunga boala. Mai mult, salcia are proprietati antiinflamatoare miraculoase. Vindeca durerea de spate si eventualele muscaturi de sarpe.
Sursa: www.eatermagazine.ro
In anumite zone, ramurile tinere de salcie sunt asezate sub pernele fetelor necasatorite, inainte de culcare. In felul acesta, se crede ca ele vor deveni mai frumoase si ca isi vor gasi alesul.
In vremuri straveghi, crengile se ardeau pe foc vara, pentru a imprastia norii, ori se puneau in ograda pentru a alunga grindina.
De asemenea, la tara exista credinta ca ramurile de salcie de la icoane apara gospodaria de trasnite si calamitati.
