cupio.ro/

Cum ne afecteaza dragostea creierul ?

Gazduire Web & domenii - speedhost.ro

In mod amuzant, dragostea este o problema a inimii. Cu toate acestea, organul principal afectat de dragoste este de fapt creierul. Unde este localizata dragostea in creier si ce ii face mintii noastre si corpului potrivit stiintei? Facem investigatii.

Fluturi in stomac. Acea senzatie de bine pe care o simtim cand persoana pe care o iubesti este in apropiere. Incantare sa fii in preajma persoanei iubite. Toate aceste sentimente sunt familiare oamenilor care s-au indragostit.

Cu toate acestea, dragostea in sine ramane un mister. De ce ne indragostim de anumite persoane?
De ce ramanem indragostiti si ce ne face sa nu mai fim indragostiti?
Unele dintre aceste intrebari raman fara raspuns si multi cercetatori de la multe discipline inca incearca sa desluseasca misterul dragostei.
Cu toate acestea, multi oameni de stiinta inca incearca sa inteleaga care sunt mecanismele dragostei .

Unde in creier se afla dragostea?

Aceasta este intrebarea principala la care oamenii de stiinta incearca sa raspunda din rasputeri.
In anul 2000, profesorii Semir Zeki si Andrea Bartels de la Universitatea din Londra, Marea Birtanie au incercat sa desluseasca acest mister. Ei au condus un studiu impreuna cu 17 voluntari sanatosi – atat barbati cat si femei, cu varsta cuprinsa intre 21 – 37 de ani – care au precizat ca sunt foarte indragostiti.

In studiul lor – profesorii Zeki și Bartels au efectuat scanări ale creierului voluntarilor. Scanarile au aratat ca atunci cand participantii se uitau la fata persoanei de care erau indragostiti , se activau anumite zone din creier. Acestea erau de fapt - insula medială, cortexul cingulat anterior și segmente ale striatului dorsal.
Totusi, erau si anumite zone din creier care apareau sa fie dezactivate. Acestea au inclus parti din cortexul drept prefrontal, cortexul bilateral parietal si cortexele temporale.

Alte cercetari avansate au dezvaluit o imagine si mai complexa a dragostei romantice din creier.
Intr-un comentariu care a aparut in FEBS Letters in 2007, profesorul Zeki a continuat sa observe ca zone din creier care sunt implicate in neurochimia creierului se afla in cortex.

Langeslag, experta in neurocunoasterea dragostei romantice a studiat acest subiect ani de zile si a precizat: “Dragostea, ne-a spus ea, este un proces foarte complex, atat de multe regiuni din creier sunt implicate ( si hormoni si neurotransmitatori ). Sunt mai multe regiuni din creier care se activeaza cand oamenii isi privesc persoana iubita. Unul din studiile mele sugereaza faptul ca activarea nucleului caudate si putamen ( care impreuna se numesc striatum dorsal ) reflecta faptul ca daca ii raspunzi persoanei iubite este in mod tipic asociat cu întărirea pozitivă mai mult decât este participarea sau răspunsul la alți oameni sau ignorarea iubitului.”

Cum afecteaza dragostea mintea noastra?

Exista anumite ipoteze, totusi, si anume ca exista o corelatie intre activarea anumitor zone din creier si comportamentele specifice si atitudinile asociate cu dragostea romantica.
Profesor Zeki, de exemplu, explica ca dragostea romantica activeaza “regiuni din creier care contin concentratii de neuromodulatori asociati cu dorinta, dependenta, recompensa si starile euforice, mai precis dopamina”.

De aceea, spune el, oamenii indragostiti se simt constant euforici – deoarece dopamina ne face sa avem legaturi mai stranse unii cu ceilalti. Acesta mai precizeaza faptul ca atunci se atinge un nivel ridicat de dopamina, nivelul serotoninei , o alta substanta a creierului responsabila cu apetitul si starea de bine scade.
Oamenii aflați în primele etape ale iubirii romantice pot experimenta o scadere a serotoninei pana la niveluri comune la persoanele care sufera de tulburare obsesiv compulsiva.Alte doua substante neurochimice din creier care apa a fi in concentratie mare cand o persoana este indragostita sunt oxitocina si vasopresina.

Dragostea și dorința se suprapun?

Când ne gândim la dragostea romantică, mulți dintre noi ne gândim și la dorința sexuală. Pentru numeroase cupluri, dragostea și sexul merg împreună. Dar iubirea și sexul „pornesc” și aceleași zone ale creierului?
Potrivit psihiatrului Stephanie Cacioppo, de la Universitatea din Chicago din Illinois - există o anumită suprapunere între dragostea romantică și dorința sexuală.

Într-o lucrare la care a fost coautor în 2012, ea și colegii ei subliniază că atunci când cineva vede o imagine cu cineva pe care il găsește atractiv sexual, unele dintre aceleași zone ale creierului activate de afecțiune romantică devin active.

Specialistii explica faptul ca dorinta activeaza acea parte asociata cu raspunsuri automate cum ar fi recompensa, mancarea, bautul si sexul.
Dragostea, pe de alta parte, activeaza acea parte in creier asociata cu raspunsurile “invatate” - sau lucrurile pe care le asociem cu senzatia de placere.
Cu toate acestea, cercetarile arata aceasta asociere se aseamana cu dependenta, fapt care i-a facut pe oamenii de stiinta sa sugereze ca dragostea in sine se manifesta ca o dependenta in creier.
“Dragostea este de fapt un obicei care s-a format din dorinta sexuala”, spune co-autorul profesor Jim Pfaus, reflectand la “locatia” dragostei versus dorinta sexuala din creier.
El mai precizeaza: “Functioneaza in acelasi mod in creier ca atunci cand oamenii devin dependenti de droguri”.

Putem controla dragostea ?

Deoarece dragostea este o experienta atat de complexa, apare intrebarea daca oamenii o pot controla sau nu.
In anul 2016, Langeslag si colegii ei au lucrat cu un grup de 32 de participanti, toti cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani care erau indragostiti, scopul studiul fiind acela de a arata daca acestia avea vreun control asupra sentimentelor lor.
Langeslag a spus ca “unii oameni considera ca dragostea este un proces natural care nu ar trebui sa fie controlat”.
Totusi , a mai adaugat ea, “ oamenii sunt capabili sa mareasca sau sa scada din intensitatea sentimentelor pentru o persoana. Daca vor sa-si mareasca sentimentele de dragoste pentru cineva, trebuie sa se gandeasca la calitatile pozitive ale acelei persoane”.

Sursa: Medical News Today

melimeloparis.ro