Cofeina este un stimulent prezent in cafea si ceai printre alte bauturi si tipuri de mancare. Ea produce un plus de energie. Cercetarile sunt incerte in ceea ce priveste rolul pe care il joaca cofeina in tratarea depresiei sau mai degraba daca inrautateste simptomele.
In acest articol, vom privi ambele aspecte posibile, atat cele pozitive cat si cele negative pe care cafeina le poate avea asupra oamenilor care sufera de depresie.
De asemenea, prezentam care mai sunt tipurile de mancare si bauturi pe care oamenii care au depresie ar trebui sa le consume cat si cele pe care ar trebui sa le evite.
Studiile stiintifice arata ca exista o legatura pozitiva intre consumul de cafeina si reducerea depresiei.
In anul 2016, 11 studii care au avut loc in China intre anul 1980 si anul 2015 au descoperit faptul ca consumul de cofeina a scazut semnificativ riscul unei persoane de a face depresie.
O alta analiza realizata pe 12 studii au observat legatura dintre cofeina si depresie. Analiza a inclus 346,913 de indivizi dintre care 8,146 aveau depresie. Studiul a condus la ideea ca cofeina prezenta in cafea a avut un efect protector impotriva depresiei. S-a descoperit de asemenea ca ceaiul este mai putin eficient decat cafeaua dar totusi are efect impotriva depresiei.
Potrivit unui studiu realizat in Japonia, unele componente din cafea pot contracara efectele negative ale depresiei. Nu toate tipurile de ceai sunt eficiente impotriva depresiei ci in special ceaiul verde. Astfel ca s-a dovedit in urma studiului realizat faptul ca consumul de ceai verde si cafea duc la o reducere a riscului de depresie.
De cealalta parte exista si studii care arata efectele negative ale consumului de cafea. In anul 2019, un studiu realizat pe adolescenti sugereaza ca ceaiul si cafeaua pot submina rolul important al neurotransmitatorilor, incluzind aici dopamina si GABA.
Consumul mare de cafea poate avea efecte negative cum ar fi:
anxietate, dureri de cap, tensiune marita, palpitatii, greata si stari de neliniste.
Astfel, cofeina poate provoca stare de agitatie, tremur, nervozitate si insomnie. Toate aceste stari pot avea un impact negativ asupra starii de sanatate a unei persoane.
Revizuirea sistematică din 2018 în World Journal of Psychology a identificat 34 de nutrienți care pot contribui la depresie dacă o persoană nu consumă suficiente vitamine sau minerale , cum ar fi:
acizi grasi omega-3
Vitaminele B
zinc
magneziu
vitamina D
Oamenii vor avea uneori nevoie de suplimentarea acestor nutrienți atunci când gestionează depresia.
A fost analizata o listă de 213 alimente și au fost clasificate în funcție de densitatea lor de nutrienți antidepresivi enumerați mai sus.
Principalele alimente vegetale includ:
macris
spanac
muștar, napi sau sfeclă verde
lăptucă
ierburi proaspete, cum ar fi busuioc sau pătrunjel
pomelo
ardei
