Boboteaza este o sarbatoare importanta in calendarul crestin-ortodox si este sarbatorita pe data de de 6 ianuarie a fiecarui an. Etimologia cuvantului provine din limba greaca, unde mai este denumita si Teofania si Epifania. In traducere libera, acesti termeni semnifica "Aratarea Domnului" adica a Sfintei Treimi.
Pe langa bine cunoscuta sfintire a apei, denumita, in termeni religiosi, si aghiasma mare, in aceasta zi de mare sarbatoare, in cultura romaneasca s-au impamantenit o serie de obieceiuri, traditii si superstitii, care sunt respectate cu sfintenie in multe zone ale patriei.
Sursa: Flickr
In Ajun de Boboteaza, dar si in ziua marelui praznic, preotii purced la sfintirea apelor. Apoi, cei mai curajosi tineri, care indura temperaturile scazute ale aerului si ale apei, se intrec in a prinde crucea sau una dintre cele trei cruci aruncare in largul apelor. Acest obicei este adesea intalnit in orasele port la Dunare, precum Braila, Galati sau Harsova, dar si la Constanta, pe malul marii.
In traditia crestina, se spune ca persoanele care se incumeta in acest inot anevoios au parte de putere si binecuvantarea Domnului. Se spune ca acestea vor avea parte de reusite pe tot parcursul anului. In trecut, curajosul care reusea sa prinda o cruce era recompensat cu daruri din partea domnitorului si tinut la mare cinste de catre ceilalti.
Sursa: en.wikipedia.org
Deoarece acest mare praznic face parte din suita celor 12 sarbatori de la cumpana dintre ani, traditia colindatului este continuata. Motivele culturale ale sarbatorilor de Craciun sunt inca prezente. In plus, in unele zone sunt prezente si unele obiceiuri pagane. In acesta zi se fac si se desfac farmece, se fac prorociri despre noul an. Mai mult, exista traditia ca fetele sa isi afle ursitul. In Ajun, acestea isi leaga pe degetul inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc. Acesta din urma se pune sub perna.
In cultura romaneasca mai exista si traditia potrivit careia, daca in zorii zilei de Ajun, crengile pomilor sunt incarcati de promoroaca, este semn de an roditor si imbelsugat.
In nordul Romaniei, Boboteaza aduce cu sine un obicei mai putin cunoscut, pastrat din vechime: iordanitul femeilor. Potrivit acestuia, in trecut, femeile se adunau, in grupuri mari, la casa cuiva si aduceau alimente si bautura pentru a servi cina. Dupa aceea, ele jucau si cantau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada, luand cu forta la rau, pe barbatii care treceau, in mod intamplator, pe drum si ii amenintau cu aruncatul in apa.
De asemenea, in unele zone, are loc integrarea tinerelor casatorite in comunitatea femeilor casatorite, prin udarea cu apa de la fantana sau dintr-un rau.
