Costumul popular românesc, un „fashion statement” neaoș

Costumul popular românesc, un „fashion statement” neaoș

Haina este atitudine, tradiție, stil, dar și funcționalitate, manifest și libertate de expresie, iar costumul popular românesc își îndeplinește cu smerenie și conștiinciozitate toate aceste funcții de veacuri bune încoace. El este prezent la muncile câmpului, alături de țăranul harnic, asigurându-i protecția de stihiile naturii, atât de necesară pentru ca omul, cu unelte rudimentare să reușească să-și asigure hrana. După truda din timpul zilei, haina populară îl însoțește pe țăran acasă, se așează cu el la masă și se bucură de prezența familiei și a unei mese calde. Mai mult, este alături de țăran șa horă, dar și la evenimentele importante din viața sa, cum ar fi nunta, botezul, fiindu-i alături chiar și atunci când soarta decide să-l trimită pe om într-o lume în care doar „drepții se odihnesc”.

Costumul popular cu toate componentele sale este mai mult decât un meșteșug transmis de la mamă la fiică, peste generații întregi, este și o manifestare artistică, o expresie a calmului, a grației, dar și a veseliei sobre specifice femeii neaoșe. Istoria spațiului pe care îl ocupă astăzi România a avut o istorie zbuciumată, fiind râvnit, pe rând, de cele mai mari imperii, de la cel Roman, la Otoman și Austro-Ungar. Prin acest spațiu s-au perindat și o serie de popoare migratoare care și-au lăsat amprenta culturală prin părțile locului. Cu atâtea culturi care au trecut prin teritoriul actual al României, s-ar putea trage concluzia că portul tradițional este rezultatul unei fuziuni sintetice între influențele culturale străine. Lucrurile nu stau chiar așa, în realitate, caracterul puternic al tradițiilor românești a reușit să domine, fiind influențat doar în mică măsură de elementele altor culturi.

Portul popular are o versatilitate extraordinară, fiind, în același timp, un ajutor la muncile câmpului și ale gospodăriei, dar și o un partener elegant și sobru duminica, la biserică unde toată comunitatea se întâlnea pentru a-și transmite gândurile bune către divinitate. Mai mult, este rezultatul creației femeii, care, cu imaginație, atenție la detalii, creativitate, dar și mâini iscusite, reușește să ofere familiei acest acoperământ practic și elegant, în același timp.

Haina țăranului era adaptată vremurilor și condițiilor de trai din mediul rural, condiții care s-au schimbat brusc, iar o serie de alte elemente de îmbrăcăminte au pătruns în satul românesc. Portul tradițional a fost pus în laviță și uitat acolo, lângă lucrurile bunicii. Pe măsură ce țăranul român devenea din ce în ce mai influențat de civilizația urbană, costumul popular începea să „scoată capul în lume” și să-i impresioneze pe străinii care ne vizitau. Ia a făcut senzație și încă este în topul preferințelor vestimentare casual ale vedelor, ceea ce este o performanță notabilă în condițiile unei mode în care tendințele rulează și se consumă cu o viteză amețitoare.

Costumul popular românesc a reușit să influențeze artele, fiind sursă de inspirație pentru Matisse, iar designerii din zilele noastre mai împrumută elemente pe care le afișează pe podiumurile unde se dă tonul tendințelor.

Facebook Comments
Comenteaza folosind FaceBook

Adauga comentariu