Corpul uman inregistreaza adesea suisuri si coborasuri. Cu totii ne-am confruntat cu perioade lungi de oboseala, scaderea IQ-ului, a energiei si a sistemului imunitar. Toate acestea se datoreaza nu numai factorilor de mediu toxici sau alimentatiei neadecvate, o multime de alti factori contribuie la acest trend sinusoidal de-a lungul vietii.
Sursa: Wikimedia Commons
Nu doar talia ta are de suferit de pe urma consumului ridicat de zahar, ci si celulele nervoase. Studiile arata ca pentru fiecare cel sase saptamani consecutive in care se recurge la consumul execesiv de zahar, activitatea cerebrala incetineste, influentand negativ procesul de invatare si memoria.Un studiu din 2002 realizat de cercetatorii de la Universitatea din California a asociat, in mod ingrijorator, consumul excesiv de zahar cu sanatatea creierului. Studiul a descoperit ca dietele bogate in zahauri afecteaza plasticitatea neuronala. Aceasta duce la scaderea abilităţii de a forma amintiri noi in mod eficient.
Chiar daca nu esti fumator, un studiu realizat de la cercetatorii de la Universitatea din Michagan a aratat ca expunerea copiilor la fumat ar putea creste riscul degradării functiilor cognitive, cum ar fi memoria. Acestia au un risc mai ridicat de a se confrunta cu scadere IQ-ului si de a obtine rezultate mai slabe la invatatura
Expunerea prelungităala fum poate duce la o crestere a cantitatii de monoxid de carbon din corp, inlocuind, astfel, oxigenul de care au nevoie creierul si organismul uman. Abilitatea celulelor nervoase de a retine informatia in mod eficient pot fi imfluentata din cauza deteriorarilor suferite de neuroni si de vasele de sange.
Multitasking-ul a fost mereu incurajat si apreciat pentru ca oamenii resuesc sa termine mai multe lucruri in acelasi timp. Dar acesta presupune acordarea unei atentii scazute fiecarui lucru care ne este solicitat, iar riscul de a gresi este mai mare.De fapt, multitasking-ul epuizeaza resursele creierului.
Studiile au demonstrat ca multitasking-ul nu distruge doar productivitatea, dar afecteaza si sanatatea sistemului nervos, determinand ireversibil, scaderea IQ-ului. Potrivit unei cercetari efectuate la Universitatea Stanford, multitasking-ul face ca persoana respective sa fie mai putin productiva decat ar fi fost daca ar exista o singura sarcina de lucru intr-un timp determinat. Mai mult, oamenii care vor sa realizeze mai multe lucruri in acelaşi timp au probleme cu concentrarea si memoria.
Caloriile (si implicit obezitatea) sunt extrem de periculoase, atat pentru inima, cat si pentru functionarea optima a creierului. Fiind hranit cu prea multe calorii, acestea va cunoaste un proces de imbatranire si, prin urmare, se deterioreaza intr-un timp mai scurt. Regiuni cerebrale responsabile de cognitie si memorie sunt mai mici dupa o anumita varsta la persoanele care au avut, de-a lungul vietii, probleme serioase de greutate decat la cele mai suple.Chiar daca vrem sa recunoastem sau nu, in aceste conditii, scaderea IQ-ului nu va putea fi prevenita.
Sursa: Pexels
Situatiile stresante pot reduce numarul conexiunilor dintre neuroni si pot deteriora abilitatea de a face fata situatiilor tensionate in viitor. Nivelul ridicat de stres este corelat cu o mai slaba functionare a activitatii creierului si cu un risc crescut de instalare al bolii Alzheimer. Cercetatorii au constatat chiar ca stresul afecteaza intr-o asemenea masura creierul, incat ii poate chiar reduce dimensiunile. Astfel, scaderea IQ-ului devine inevitabila. De fapt, efectul concret al stresului persistent asupra creierului este de reducere a materiei cenusii din zonele cerebrale care sunt responsabile de controlarea emotiilor si a functiilor fiziologice ale organismului.
